Ce ai mai pățit?

Am o cunoscută care îmi spune uneori: ”Dacă ți-aș povesti toate câte am pățit, ai putea să mai scrii o carte.” Deși nu-i răspund nimic nu vreau, nu mi-am dorit niciodată să scriu vreo carte din care să înveți că viața-i un rahat și atât, nici măcar o sugestie despre cum să ieși din ea și, mai ales nici măcar o sugestie despre cum noi înșine alegem de multe ori să o facem de rahat.

Cunoscuta aceasta a mea este unul dintre acei oameni (și din păcate parțial facem parte toți din această categorie pentru că toți alegem uneori asta) pentru care viața ”li se întâmplă”, lucrurile ”îi aleg”, mai ales ghinionul, ei ”pățesc” câte și mai câte, viața lor nu depinde de ei. Toți sunt de vină și culmea acei ”toți” o duc mai bine anume pentru că reușesc să-mi facă mie viața asta insuportabilă.

Dar oare ce învățăm noi din toate aceste ”întâmplări”?

Mi-ar face mult mai mare plăcere să ascult o ”Poveste” despre lucruri care au avut loc în viața cuiva și concluziile pe care persoana le-a luat cu sine o dată ieșit din ea cu bine.

Mi-ar plăcea să aud că lucrurile triste și dezamăgitoare ne aduc învățăminte cu adevărat valoroase, nu teme pentru a ne lamenta mai colorat și mai cu lăcrimos.

Dacă ar fi ca toate întâmplările prin care am trecut să fie niște bețe, ar fi ca și cum le-am căra cu noi ca să avem motiv să spunem tuturor cât de greu ne este. Oare nu ar fi mai ușor (asta dacă vrem cu adevărat să ne fie mai ușor…) și mai frumos să le schimbăm pe ceva mai valoros, de ex aur sau, cel puțin argint și mă refer aici la acele lecții utile învățate din viața asta.

Nu-mi spune câte ai pățit în viață, spune-mi ce-ai învățat din toate astea!