sâmbătă, 29 iunie 2013

Priveşte în oglindă

 

Dacă vrei să dezvolţi la tine o calitate, sau un grup de calităţi, pe care, crezi că încă nu le posezi, încearcă să le vezi la alte persoane şi să le admiri, anume să le admiri.

Găseşte cât mai multe exemple în jurul tău, de manifestare a alelei calităţi şi pur şi simplu admiră ceea ce observi, permite-ţi să opreşti mintea asupra persoanei care manifestă calitatea şi să poţi spune pentru tine ceva de genul: wow, ce superbă calitate, ce frumos, cât de bravo e  că X are acea calitate…, orice de acest gen, atât, fără a compara, fără a analiza, pur şi simplu bucură-te că poţi să admiri asta.

Pur şi simplu caută şi bucură-te de cât mai multe exemple, la cât mai multe şi diverse persoane cu putinţă, acea calitate.

Există un mecanism, care te ajută, ca atunci când admiri ceva la o altă persoană (anume admiri, nu invidiezi), să îndepărtezi o barieră interioară, care te depărta de acea calitate, de parcă, din poziţia de inamici, aflaţi faţă în faţă, în cazul invidiei, devii un aliat, care se alătură de persoana admirată, şi pentru început poate privi în acelaşi punct cu aceasta. Mai apoi, va fi mult mai uşor să „înveţi” cum să începi să manifeşti în tot mai multe situaţii acea calitate. După o perioadă vei constata tot mai uşor momente când ceea ce admirai la cineva te caracterizează şi pe tine.

Încă o sugestie:

În general, încearcă pe e cât posibil să găseşti în oamenii din jurul tău, lucruri de admirat, asta te va ajuta foarte mult, pe tine, în primul rând.

Fă din asta o deprindere frumoasă, când vezi sau te gândeşti la cineva, chiar şi la persoanele neutre, sau la cele pe care nu le placi, să găseşti cât mai multe lucruri de admirat (sau cel puţin una două calităţi), atât, opreşte-te doar în a le găsi şi te bucura de ele.

Viaţa ta se poate schimba mult în bine, doar având o deprindere de acest gen, pare simplu, dar funcţionează excelent.

Nu uita: toţi ceilalţi sunt oglinzile tale, încearcă să găseşti în ele, ceea ce vrei mai apoi să găseşti la tine.

Spor la admirat!

joi, 20 iunie 2013

Everestul fericirii


Nu există o limită în dezvoltarea personală.

Aşa cum atunci când mergi la sală, chiar dacă faci efort câteva ore, nu te aştepţi ca rezultatul să fie menţinut toată viaţa, la fel, când faci practici de dezvoltare personală sau spirituală, acestea te ajută să creşti, dar, nu va fi îndeajuns să le faci doar o dată sau de câteva ori.

Nu există nimic care să te facă fericit pentru totdeauna, există doar creştere, progres, există deprinderi de a face ceva pentru progresul tău. Este ca o grădină, pe care oricât ai îngriji-o, nici o lucrare nu va fi ultima, dacă nu renunţi desigur, pentru că, odată cu trecerea timpului, alte şi alte lucrări este necesar de îndeplinit.

Sunt anumite deprinderi care te ajută să vezi fericirea în acele lucruri, acei paşi mici în creşterea ta, şi chiar dacă nu vezi cum anume ai progresat, şi pare fără sens, stagnarea ar fi o mare nefericire.

De multe ori avem impresia, că atunci când rezolvăm o problemă, ne vom simţi bine, vom fi fericiţi, şi e ultimul lucru asupra căruia era necesar de lucrat, apoi, ne dăm seama, că sunt încă atâtea şi atâtea alte lucruri.

În acel moment, va trebui pur şi simplu să deplasăm fericirea aşteptată, din capătul drumului (care după cum vă daţi seama nu se va sfârşi niciodată), pe toată durata lui.

Dezvoltarea, căutarea, urmarea unui scop, nu se finisează, mereu creştem, aşa suntem creaţi.

Dacă ne-am opri, cu siguranţă am deveni cel puţin depresivi.

Nu există carte, sau trening, sau orice învăţătură spirituală, care ar fi culmea, ultima, toate te ajută să creşti, nimic nu te face perfect, dar nici nu trebuie, fericirea nu este în perfecţiune.

Poate că gândul că aici, la etapa la care ai ajuns, este necesar încă un pic şi gata, vei fi fericit, te ajută, ca să faci pasul propus, dar în final, acel gând îţi aduce dezamăgire, te face şi mai nefericit.

Poate vei dori într-o zi să deplasezi aşteptările tale spre creştere, spre cale, spre recunoştinţa care o simţi conştientizând diferenţa dintre treapta de ieri şi cea de azi, când vei face asta vei descoperi ce frumos e în grădina sufletului tău, deşi continuă să crească buruieni (pe care le înlături), înfloresc şi florile, rodesc pomii…

Sunt necesare anumite deprinderi care să ne menţină pofta de dezvoltare, de creştere, dar o creştere care ne dă senzaţia că nu este o diferenţă între înălţimea la care am fost „ieri” şi cea la care suntem „astăzi”.

Apare uneori senzaţia că nu s-a schimbat nimic, dar dacă ne uităm mai atent la viaţa noastră, la cei din jurul nostru, la gândurile noastre cu siguranţă vom găsi multe dovezi, că lucrurile s-au schimbat, că am crescut, deşi, viteza cu care am făcut-o nu ne-a permis să „ameţim”.

Deci: Continuă să mergi, fericirea e în fiecare pas, doar învaţă s-o observi!
 
 
 

luni, 3 iunie 2013

Tu, eşti responsabilă!


Chiar dacă e un articol pentru femei, va fi foarte dur, pentru că în el voi încerca să-ţi arăt că tu, doar tu eşti responsabilă de anumite lucruri. Doar dacă eşti o femeie curajoasă, da e o calitate masculină, în general, şi totuşi ai nevoie de multe ori de un soi anume de curaj, vei citi până la sfârşit acest articol.

Eşti responsabilă de succesul bărbatului de lângă tine

Nu exagerez, este adevărat, chiar dacă încerci să dai vina pe el.

Ştiu că este greu de acceptat, mai ales când el nu e chiar aşa cum ne-am dorit noi să fie, mai ales când toate încercările noastre de a-l schimba au fost în zadar, ba chiar mai rău, parcă l-au făcut şi mai insuportabil…

Energetic, partenerul tău depinde de ceea ce gândeşti TU despre el, încet, încet, el devine ceea ce sunt gândurile tale.

El este manifestarea gândurilor tale despre el.

Dacă el merită ceva mai mult de atât, îşi va găsi o altă „gânditoare”, o altă femeie, care îl percepe în culori mai frumoase, sau pur şi simplu te va părăsi (şi tu desigur vei da vina pe el, vei zice că asta e dovadă că nu te-a meritat).

Bărbaţii întotdeauna sunt oglinda unor gânduri feminine: ale mamei, ale iubitei, soţiei, amantei, fiicei…

Sau o sumă a lor (nu în egală măsură, ci în dependenţă de apropierea sa cu fiecare).

Cu câteva zile în urmă priveam bărbaţii de pe stradă, cei mai tineri, şi pe cei un pic mai în vârstă, mi-am dat seama în acel moment că ceea ce vedeam (de asemenea ceea ce puteam să ghicesc dincolo de exterior), nu era altceva decât imaginea acestor bărbaţi în ochii femeilor cu care îşi împart ei viaţa, în ultimii ani…

Ştiu că vor apărea obiecţii, aveţi dreptul, sunt sigură de ceea ce afirm de aceea am atâta curaj.

Este foarte greu să fim feminine, cu toate responsabilităţile care ne aparţin, este foarte greu, după ce o perioadă mare de timp, ni s-a insuflat că trebuie să dovedim unei lumi că suntem bravo, că ştim să facem de toate, să concurăm, dar nu asta este calea.

Noi avem menirea să fim blânde, iubitoare, frumoase (în sens natural), să inspirăm bărbaţii, să-i iubim, nu să le tăiem din aripi concurând cu ei.

Ei au nevoie de energia noastră plină de dragoste, au nevoie ca noi să fim calme, în armonie cu începutul nostru feminin.

Fiecare gând negativ pe care îl ai despre bărbatul de lângă tine îl distruge, în cel mai direct mod.

Fiecare gând bun şi plin de dragoste îi dă aripi şi forţe să crească, şi până la urmă să te facă fericită.

Poţi chiar să faci un experiment/observaţie, fii atentă la tot ce vorbesc prietenele tale despre bărbaţii de lângă ele, apoi fii atentă la comportamentul lor… vei descoperi muuuuulte asemănări, şi crede-mă, nu comportamentul influenţează ce părere au ele, ci invers. Şi încă ceva, vei observa că femeile ce urăsc bărbaţii la general, SUNT SINGURE, sau, în cel mai bun caz au alături un ratat (să-mi fie iertat termenul).

Nu întotdeauna femeile singure urăsc bărbaţii, dar femeile care au o părere generală negativă despre bărbaţi, vor avea cu siguranţă multe insuccese la acest capitol, vor întâlni doar bărbaţi care nu vor merita respect, sau vor vedea peste tot exemple de bărbaţi nu îndeajuns de buni.

Cursa cu numele „cine este mai tare” este o mare capcană.

FIŢI ATENTE!

Nu este vina ta, este o societate în care ai fost învăţată (mai ales de exemplul mamei, care la fel a avut şi ea de suferit fără să ştie că puterea e în ea), că concurenţa cu bărbaţii este binevenită.

Şi totuşi, acum, când poţi să faci o alegere, eşti responsabilă de gândurile tale, iar peste ceva timp, dacă vei încerca să afli mai multe, şi să te schimbi, ai şansa să dezvolţi, prin puterea din tine, un bărbat EROU, lângă care să fii mândră.

Mulţumesc pentru curajul de a citi până la sfârşit acest articol!

Aştept comentarii şi de ce nu, obiecţii…